din seria “Ziduri de hârtie”
A rămas totul în aer
căci tu sau eu am dispărut
şi-am lăsat doar vid în urmă
ne-am pierdut
m-ai lăsat să-mi uit tot ritmul
toată rima ce-am avut
m-ai lăsat să-ţi şterg privirea
tot ce versuri am făcut
strofe-ntregi de dulci săruturi
şi de mângâieri sfioase
de idei, planuri şi gânduri
şi de răsfăţuri duioase
portrete atent detaliate
despre ochii tăi mari şi voioşi
ce-mi umpleau ziua de viaţă
iar noaptea mă furau de somn
peisaje despre plaje
ce le-am cunoscut cu tine
şi nisip, mare şi zare
darurile pentru mine
acum nu mai ştiu dacă zâmbeşti
dacă râzi, eşti fericită
eu ştiu doar că tu îmi eşti
poezia nesfârşită
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu